Isabela Vasiliu-Scraba: ALEXANDRU DRAGOMIR

Isabela Vasiliu-Scraba

Eseist filosof, istoric al filosofiei
Membra al Uniunii Scriitorilor din Romania

ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ
Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic Nu are simpatii politice nici pentru actualele,nici pentru fostele orientări politice din România.

Fisa wikipedia înainte de vandalizare

Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (confiscată de un grup cu interese ascunse: IsabelaVS-WIKIPEDIAro19 a fost sistematic vandalizată de birocratul MyComp care a îndepărtat din titlurile cărților ei publicate la Slobozia începând cu anul 1992 si informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (greaca veche si latina) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, ca „DieselEngineRo” în 10 aprilie 2018 ștergând informația că I. V.-S. „a participat la seminariile private ținute de Anton Dumitriu la domiciliul său”), fișa de prezentare a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele Filozofi români, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. Eseiști români, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. Autori români, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143, FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba. Fișa nevandalizată a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366). Din anul 2011 MyComp a îndepărtat toate cele 34 de articole (la fișa „G. Liiceanu” sunt trecute 25 de articole, un wikipedist anonim scriind pe 16 ian. 2012 că Isabela Vasiliu-Scraba ar fi o „scriitoare care nu-i place lui LiiceanuMyComp” ; remarcabil este că pe „Internet Movie Database”, G. Liiceanu, trimis de comuniști în Germania capitalistă cu o bursă Humboldt între 1982 și 1984, apare drept „mare anti-comunist”, deși cripto-comunismul său a ieșit la iveală în 2010 când a cenzurat din a doua ediție a Jurnalului portughez ținut de Mircea Eliade tocmai informațiile despre crimele regimului comunist).

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

Date biografice

Nascuta (Scraba) în Bucuresti într-o familie de intelectuali (bunicul, Teodor Scraba, a fost profesor de matematici la Liceul de băieți din Cernauti; tatăl, Mircea Scraba (1921-1960), om de o aleasã culturã, a fost inginer chimist și poet). Cãsãtoritã (din studentie) cu un strãnepot al poetului Bacovia (socrul, avocat Maximilian Vasiliu, a fost nepot de sorã al lui Bacovia).

fisa wikipedia înainte de vandalizare

Isabela Vasiliu-Scraba urmeazã, din clasa a VIII-a până în clasa a XI-a, Liceul "Spiru Haret" din Bucuresti (unde o are ca profesoarã de englezã pe Aurelia Voinea, fiica filosofului Mihai Rãdulescu si autoare de manuale de liceu). Ultimul an invata la Liceul «I.L. Caragiale » unde sustine bacalaureatul. Studii universitare la Facultatea de Chimie din cadrul Institutului Politehnic din Bucuresti. Studii post-universitare de filosofie la Sorbona (1988, 1991), la Universitatea Liberã din Bruxelles (1988), la Universitatea din München (1990) si la Universitatea din Nisa (1991).
Între 1979 si 1984 lucreazã ca inginerã chimista la I.A.M.N. (Bucuresti). Între 1985 si 1992 învatã in paralel germana (5 ani), engleza (2ani), italiana (3 ani), spaniola (2 ani), latina (2 ani) si greaca veche (3 ani).
In 1989-1990 (sem.II) si 1990-1991 (sem.I) la Universitatea din Bucuresti, predã, ca profesor invitat, douã cursuri despre Im. Kant. Ca profesor suplinitor predã germana la Liceul "L.Blaga" din Bucuresti (1992-1993). Din 1991 participa la colocvii nationale si internationale, colaborind cu eseuri filosofice in volumele unor congrese si simpozioane internationale.
A publicat peste 200 de studii, articole și eseuri de istoria ideilor, critică literară, filosofie și istoria filosofiei în diferite reviste de cultură precum: „Tribuna” (Cluj-Napoca), în revista „Acolada“ (Satu Mare) scoasă de poetul Radu Ulmenau, în rev. „Discobolul” (Alba Iulia) , în rev. “Oglinda Literara” (Focșani) scoasă de Gheorghe Andrei Neagu, în rev. “Vatra Veche” (Târgu Mureș), în rev. “Conta” (Piatra Neamț), „Constelații diamantine” (Craiova), “Nord Literar” (Baia Mare), “Poesis” (Baia Mare) , “Viata Românească” (Bucuresti), “Convorbiri literare” (Iași), “Steaua” (Cluj-Napoca), “Familia” (Oradea), “Asachi” (Piatra Neamț ), “Archaeus” (Baia Mare), “Contemporanul-Ideea Europeană” (București), “Romania liberă” (pagina culturala), “Revista de filosofie”, “Arges” (Pitești), “Origini/Romanian Roots” (SUA), “Observatorul” (Canada), “Clipa” (SUA), “Alternativa” (Canada) etc. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România. Din scrierile filozofice ale Isabelei Vasiliu-Scraba, unele sunt intrate in circuitul international prin prezenta lor in marile biblioteci din SUA Italia, Germania etc si prin citarea lor in lucrari straine de specialitate. De exemplu, scrierile despre Noica ale Isabelei Vasiliu-Scraba au fost citate într-un doctorat susținut in Anglia în 2014.

Este inclusa in International Who’s Who of Professional & Business Women, ABI, 2001 si in WHO’S WHO IN ROMANIA 2002.

Fisa din Wikipedia.ro a scriitoarei Isabela Vasiliu-Scraba este permanent vandalizata de MyComp=Alexandru Tender (din mafia celor care au pus stapanire pe acest dictionar online) care elimina din titlurile cartilor Isabelei Vasiliu-Scraba si indeparteaza informatiile referitoare la studiile ei post-universitare (a se compara fisa din wikipedia.ro cu fisa din volumele FILOZOFI ROMANI, Memphis, SUA, 2011, p. 60-62; si din volumul ESEISTI ROMANI, Memphis, SUA, 2011, p. 145-148)

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

Volume publicate

1. Filozofia lui Noica, Ed. Ecodava, Slobozia, 1992, 142p.
2. Inefabila metafizica, Tiparita la SC Tipografia S.A, Slobozia-Ialomita, 1992, 224p.
3. O pseudo-descoperire a unui pseudo-plagiat. Lucrurile si ideile platonice, Ed. Fundatiei Ionel Perlea, Slobozia, 1995, 72p.
4. Despre existenta, fiinta si esenta, Ed. Mirisa, Bucuresti, 1996, 120p.
5. Filozofie acroamatica la Platon, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1997, p132
6. Atena lui Kefalos, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1997, 216p.
7. Configuratii noetice la Platon si la Eminescu, Ed Star Tipp, Slobozia, 1998, 192p.
8. Mistica Platonica, Ed. Star Tipp, Slobozia, 1999, 360p.
9. Metafizica lui Nae Ionescu, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, 264p.
10. In labirintul rasfrangerilor. Nae Ionescu prin discipolii sai: Tutea, Cioran, Noica, Eliade, M. Vulcanescu si Vasile Bancila, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2000, 264p.
11. Contextualizari, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2002, 192p.
12. Deschiderea cerurilor intr-un mit platonic si in Miorita, Ed. Star Tipp. Slobozia, 2004, 96p.
13. Propedeutica la eternitate. Alexandru Dragomir in singuratatea gandului, Ed. Star Tipp, Slobozia, 2004, 192p.

Site disclaimer: All trademarks are the property of their respective owners. All the data presented on this page is for suggestion and information purposes only. Whilst every attempt is made to ensure that information is accurate and up-to-date, some information is subject to change. Isabela Vasiliu-Scraba reserves the right to alter the content of website at any time.
Copyright: All right, including copyright, in the content of this web site are reserved by Isabela Vasiliu-Scraba. In accessing these web pages, you agree that any downloading of content is for personal, non-commercial reference only.
The entire contents of this website are based upon the research and opinions of the publisher. The information of this website is intended as sharing of knowledge and information from the research of the writer, Isabela Vasiliu-Scraba.

Data ultimei actualizari: 14/05/2024

Referinte critice

«Sunteti o prezenta providentiala in peisajul filosofiei si culturii romane de azi. Sa va dea Dumnezeu sanatate.» Theodor Damian (teolog profesor universitar, scriitor si fondator al revistei „Lumină lină/ Gracious Light”, New York)

«…profund cufundat in PROPEDEUTICA LA ETERNITATE, n-am citit de mult ceva mai rascolitor…»
"...fantasticele CONTEXTUALIZARI si atât de strania - DESCHIDRE A CERURILOR INTR-UN MIT PLATONIC SI IN «Miorita»... au fost si sunt pentru mine..., o invitatie la gindirea libera si independenta, la curaj, la indrazneala, la adevar, la franchete, la... punctul pe i. Doua carti exemplare in miscarea filosofica a unui timp dornic de ea... Am subliniat sire intregi, paragrafe, am retinut idei asupra carora noi mai avem de lucru si ma bucur sa stiu ca putem fi de acord sau ne aflam pe cai adesea apropiate. Multumesc, adinc recunoscator, si din acest motiv, ... pentru insasi prezenta dumitale atit de vie si pregnanta in gindirea contemporana" (prof. univ. dr. Alexandru Husar, istoric, eseist, critic si istoric literar, poet).

“Cele trei carti publicate pana acum indica un spirit inclinat si familiarizat cu speculatia filosofica” – scria in 1995 acad. Stefan Augustin Doinas, Membru de Onoare al Uniunii Scriitorilor.

“In al treilea volum, O PSEUDO-DESCOPERIRE A UNUI PSEUDO-PLAGIAT, avem de-a face cu o polemica vie, ascutita si nu lipsita de o unda de umor” (Alexandru Paleologu).

"Este un element dinamic, cu o pregãtire adecvatã în domeniul pe care-l ilustreazã, domeniu de frontierã, cum se spune, si pe deasupra un condei prob si plin de vivacitate, cu un stil al polemicii de idei de o certã originalitate" (Cornel Regman).

« Scrierile sale, revelatoare sub raportul noutatii (…) dovedesc talentul eseistic si capacitatea speculativa a filosofului-scriitor care este d-na Isabela Vasiliu-Scraba. Cine a citit aceste eseuri a remarcat, desigur, valoarea lor ideatica precum a inteles si ca astfel de produse n-ar fi avut nici o sansa de aparitie inainte de 1990 » (Pan Izverna).

"Este o eseistã de prim rang, cu remarcabile virtuti literare. În materie de comunicare urmînd, cred, modelul Noica, volumele sale respirã o cãldurã cuceritoare fãcînd accesibile desbateri care altminteri nu incitã pe nespecialisti. Nu e putin lucru sã regîndesti, sã reconstruiesti si, mai ales, sã pui ceva din propria personalitate în comentariile atît de subtile destinate aprofundãrii unui homo humanus" (Constantin Ciopraga, Membru de Onoare al Academiei Române).

"Autoarea unor cãrti ca "Filosofia lui Noica, între fantasmã si luciditate", "Inefabila metafizicã", "Atena lui Kefalos", "Filosofie acroamaticã la Platon" sau "Configuratii noetice la Platon si la Eminescu", între altele, mînuind un condei care e cînd penel, cînd floretã, pe alei nebãnuite, "rãtãceste" printre gînditori români si strãini cu degajare si dezinvolturã, adesea cu gratie. În Isabela Vasiliu-Scraba (unind o pasiune de hermeneut cu o acribie de filolog avizat), gînditorul sãu preferat -Platon- îsi aflã unul din cei mai profunzi si mai subtili interpreti în cultura noastrã" (prof. univ. dr. Alexandru Husar).

"Doamna Isabela Vasiliu-Scraba are temeritatea de a strãbate cele mai dificile texte platonice direct în originalul elin. Fapt încã si mai rar pentru timpul acesta, o face nu numai cu o elegantã gratie femininã care îsi anexeazã vaste si aride teritorii ale eruditiei în domeniu, ci pãtrunde temele filosofice în cauzã cu o capacitate de aprofundare de-a dreptul bãrbãteascã. Sincer vorbind, cine ar putea sã nu o invidieze?" (Ion Papuc).