Isabela Vasiliu-Scraba

Eseist filosof, istoric al filosofiei
Membra al Uniunii Scriitorilor din Romania

ORICE ANEXARE IN PLAN POLITIC A ACESTUI SITE CULTURAL ESTE ABUZIVĂ
Scriitoarea nu a fost niciodată înscrisă în vreun partid politic Nu are simpatii politice nici pentru actualele,nici pentru fostele orientări politice din România.



Fișa „Isabelei Vasiliu-Scraba” din Wikipedia.ro (confiscată de un grup cu interese ascunse: IsabelaVS-WIKIPEDIAro19 ) a fost sistematic vandalizată de birocratul MyComp care a îndepărtat din titlurile cărților ei publicate la Slobozia începând cu anul 1992 si informațiile referitoare la studiile ei post universitare de filozofie în Occident (Franța, Belgia si Germania, în 1988, 1990 si 1991) si studiile post-universitare de limbi străine moderne (engl., germ., it., spaniolă) si clasice (greaca veche si latina) în țară, între 1985-1992, precum și informația privitoare la anii universitari 1989-1990 (sem. II) și 1990-1991 (sem.I) când a predat un curs despre Im. Kant la Universitatea din București (vezi Who’s who in Romania 2002, p. 702). Înainte de vandalizarea de către MyComp (administrator al Wikipediei ascuns după mai multe pseudonime, fișa de prezentare a eseistei Isabela Vasiliu-Scraba a fost tipărită pe hârtie în SUA, în volumele Filozofi români, Memphis, SUA, 2011, pp. 60-62 ; în vol. Eseiști români, Memphis, SUA, 2011, pp. 145-148 ; precum și în vol. Autori români, Memphis, SUA, 2011, pp. 141-143, FisaWikipediaRoIsabelaVasiliuScraba. Fișa nevandalizată a apucat să fie inclusă în 2009 într-o carte a unui universitar clujan, profesor de jurnalism (Ilie Rad, De amicitia. Scrisori trimise de Stefan Fay.1988-2009, Prefata de Irina Petras, Ed. Accent, Cluj-Napoca 2009, p. 363-366).

Din referințele științifice în care sunt citate scrieri ale eseistei Isabela Vasiliu-Scraba

Flag Counter


Noutati



Platon la doi foști discipoli ai Profesorului Nae Ionescu: Mircea Vulcănescu și Mircea Eliade

Moartea martirica a Părintelui Arsenie Boca (1910-1989) - un adevăr ascuns la Centenarul sărbătorit la M-rea Brâncoveanu

Cioran lăudând traducerea Filocaliei sau Parintele Arsenie Boca, Zorica Lațcu si Nichifor Crainic în culisele Filocaliei românești 

Nae Ionescu despre superbia animi

Mircea Eliade, Vintilă Horia și un istoric răpit prin Berlinul de est

Acad. M. Eliade și neoiobăgia ideologică post-decembristă

Ceva despre mistica luminii în pictura Părintelui Arsenie Boca

Mircea Vulcănescu în zdrăngănit de tinichele

„Rinocerizarea” criteriului biografic la un istoric dilematic

Despre lipsa individualizării călăilor sau Despre personajul anchetatoarei din romanul eliadesc Pe strada Mântuleasa

„Modelul Păltiniș” și „Modelul Antim”, sau, Inutile liste bibliografice oferite de Noica șI lecturi de poezie religioasă în casa boierească a Olgăi Greceanu

Miracolul Bisericii de la Drăgănescu şi o profeţie a Părintelui Arsenie Boca

Noica despre viitorul culturii europene